X
Menu
Ansamblul Dumbravițeana la Festivalul Internațional „Spomenar” Zitiste Rep. Serbia
Asociația Culturală Žitište aniversează în acest an ce-a de-a XX - a ediție a Festivalului Cultural Internațional "Spomenar". Pentru acest eveniment cultural-artistic unic este caracteristic faptul că adună an de an ansambluri folclorice ansambluri veterani din Serbia, Bosnia și Hecregovina, Republica Croată, Ro mânia și alte țări. Pe lângă cătece și dansuri, micii meșteșugari de produse artizanale au ocazia să își expună în cadrul expoziției produsele create.  Sâmbătă 19 martie 2016 am avut deosebita plăcere de a participa cu Ansamblul Dumbrăvițeana din Dumbrăvița Timiș în cadrul acestei manifestări culturale internaționale. IMG_2316     IMG_2314 IMG_2323   IMG_2322 IMG_2334   IMG_2332 IMG_2360   IMG_2364 IMG_2371   IMG_2365            
Festivalul Lada cu Zestre Timiș – ediția a X- a 2016
Duminică, 20 martie 2016, în judeţul Timiş începe ediţia a X-a a Festivalului- concurs „Lada cu zestre”, faza zonală. Faza zonală a Festivalului concurs „Lada cu zestre” organizat de Centrul de Cultură şi Artă Timiş va începe duminică 20 martie. Până în 17 aprilie vor fi cuprinse toate localităţile judeţului nostru, prilej pentru descoperirea şi promovarea artei tradiţionale cu specificul fiecărei subzone. Din lada cu zestre a Timişului sunt scoase la lumină ansambluri, coruri, fanfare, orchestre şi grupuri de dansatori, recitatori în grai, meşteri populari şi colecţionari de artă populară, precum şi reprezentanţi ai gastronomiei tradiţionale. Pentru secţiunile muzică, recitatori dialectali şi coregrafie concursul se derulează în două etape: etapa zonală care are opt centre de desfăşurare: Ghilad, Şag, Sânnicolau Mare, Comloşu Mare, sat Seceani – comuna Orţişoara, Giarmata, Niţchidorf şi Dumbrava, la care sunt ataşate localităţile după calendarul prezentat pe site-ul Centrului de Cultură: www.ccajt.ro şi etapa finală la Timişoara, în luna mai. Pentru celelalte secţiuni (expoziţii, colecţii, gastronomie) concursul conţine o singură etapă, în cele opt centre, la finalul fazei zonale (17 aprilie) urmând a se stabili câştigătorii care vor intra în spectacolul de gală. Acţiunea este finanţată de Consiliul Judeţean Timiş şi se derulează cu sprijinul Primăriilor şi Consiliilor locale. Cele două centre în care demarează duminică, 20 martie, ediţia a X-a a festivalului sunt: Ghilad şi Şag. La Ghilad, de la ora 14:00, sunt arondate următoarele localităţi: Jamu Mare, Moraviţa, Deta, Denta, Banloc, Ciacova, Foeni, Livezile şi Giulvăz. La Şag, de la ora 15:00 vor fi prezente formaţii din : Peciu Nou, Jebel, Parţa, Pădureni, Liebling, Voiteg, Birda, Gătaia, Sânmihaiu Român şi Timişoara. Directorul festivalului este prof. Liliana Laichici, managerul CCAJT. Detalii legate de organizare puteţi obţine de la d-na Codruţa Măgurean, director coordonator al secţiei de Conservare şi Valorificare, tel. 0256 435 158 sau 0766 090 932. Toate etapele se desfăşoară sub formă de spectacol la care intrarea este liberă.  
Festivalul „Achim Nica” ediţia a IV-a Obreja 11 martie 2016
AFIS ACHIM NICA OBREJA 2016 (1) Primăria și Consiliul Local Obreja, vă invită vineri 11 martie 2016 la ce-a de-a IV-a ediție a Festivalului ACHIM NICA Programul manifestării culturale debutează la orele 15:00 cu o sesiune de comunicări cu tema "Cultura populară valenţe generative" iar de la orele 17:00 spectacol artistic. Vor participa: Ansamblul de Tineret Banatul din Timişoara Ansamblul Obejana din Obreja - Caraş Severin Invitaţi: Doriana Talpeş, Felicia Stoian, Vasile Conea, Dumitru Teleagă, Ciprian Pop, Lorena Ţipea, Ana Jurj, Sandra Lăzărescu, Crăciun Pârvu, Nicolaie Sporea, Nicolae Bistrian, Petrică Orbulescu Acompaniază Orchestra condusă de Sebastian Roşca Prezintă: Felicia Stoian

`` Cântec şi poveste `` Emisiune document realizată acasă la interpetul Achim Nica în anul 1996

În ziua de 11 martie 2016 va avea loc la Obreja - Caraș Severin ce-a de-a IV-a ediție a Festivalului Achim Nica. Acest eveniment este un omagiu adus marelui doinitor de pe Valea Bistrei.     Achim Nica a venit pe lume la 20 ianuarie 1930, în localitatea cărășeană Obreja. A găsit încă din copilărie un mediu favorabil dezvoltării talentului său. De mic a cântat alături de mama și bunica, iar încă de la vârsta de 10 ani vocea i-a fost remarcată de învățătorul său. Cu toate acestea, cariera și-a început-o abia de la 30 de ani. În perioada 19651975, Achim Nica a activat la Orchestra „Doina Banatului” din Caransebeș. Sub îndrumarea atentă a dirijorului Nicolae Perescu s-a afirmat repede în fața publicului din zonă, din țară, dar și din Banatul Sârbesc, în turneele efectuate.   La baza repertoriului promovat de Achim Nica au stat încă de la început doinele. Suflet impresionabil, de o veselă duioșie, sincer și cinstit din fire, Achim Nica și-a turnat tiparul lumii sale sufletești în cântece interpretate în acel fel rezervat și sfios după cum îi este și firea. Pe parcursul activității înregistrează 8 discuri (primul în 1961) și 4 casete audio-video. Se remarcă: Banatule, mândră floare, care conține 12 piese între care alături de cântecul din titlu, sunt cuprinse:
  • Trandafirul rău tânjește
  • Mă dusei la horă-n sat
  • Ș-așa-mi zice frunza-n vie
  • Fetele de prin Banat
  • Ce mi-a fost pe lume drag
Solistul a fost acompaniat de orchestra „Doina Banatului” din Caransebeș, dirijor Nicolae Perescu și Orchestra Radio din București, dirijor George Vancu. Urmează tot la Electrecord Mândruliță tinerică, cu Orchestra Populară din Caransebeș care cuprinde: Fața I:
  • I-auzi mândro, cucul cântă
  • Mândruliță tinerică
Fața II:
  • Și-au plecat cu coasă nouă
  • Când nu-i mândra lângă mine
Mass-media a fost mereu prezentă de a lungul anilor, remarcând activitatea de excepție a acestui „rege al doinei”, după cum l-a numit marele taragotist clujean Dumitru Fărcaș. La aniversarea de neuitat a marelui rapsod al Banatului care a avut loc chiar la Obreja-ntr-o grădină, alături de reprezentanții mai multor televiziuni și societăți de radio, inclusiv TVR Internațional prin Elise Stan și Radio Televiziunea Timișoara prin Mihai Anghel a fost prezentă și presa scrisă: Redeșteptarea, Renașterea bănățeană, Agenda și Timpul. Prezența lor s-a simțit pregnant și cu alte importante manifestări culturale legate de numele lui Nica, a cărui viață și activitate au fost prezentate cu deplin succes de către acest adevărat cronicar al folclorului bănățean care este Nicolae Pârvu, în cartea lui extrem de elocventă: Achim Nica, doinitorul Banatului.