X
Menu
Ansamblul Dumbravițeana la Festivalul Internațional „Spomenar” Zitiste Rep. Serbia
Asociația Culturală Žitište aniversează în acest an ce-a de-a XX - a ediție a Festivalului Cultural Internațional "Spomenar". Pentru acest eveniment cultural-artistic unic este caracteristic faptul că adună an de an ansambluri folclorice ansambluri veterani din Serbia, Bosnia și Hecregovina, Republica Croată, Ro mânia și alte țări. Pe lângă cătece și dansuri, micii meșteșugari de produse artizanale au ocazia să își expună în cadrul expoziției produsele create.  Sâmbătă 19 martie 2016 am avut deosebita plăcere de a participa cu Ansamblul Dumbrăvițeana din Dumbrăvița Timiș în cadrul acestei manifestări culturale internaționale. IMG_2316     IMG_2314 IMG_2323   IMG_2322 IMG_2334   IMG_2332 IMG_2360   IMG_2364 IMG_2371   IMG_2365            
Festivalul Lada cu Zestre Timiș – ediția a X- a 2016
Duminică, 20 martie 2016, în judeţul Timiş începe ediţia a X-a a Festivalului- concurs „Lada cu zestre”, faza zonală. Faza zonală a Festivalului concurs „Lada cu zestre” organizat de Centrul de Cultură şi Artă Timiş va începe duminică 20 martie. Până în 17 aprilie vor fi cuprinse toate localităţile judeţului nostru, prilej pentru descoperirea şi promovarea artei tradiţionale cu specificul fiecărei subzone. Din lada cu zestre a Timişului sunt scoase la lumină ansambluri, coruri, fanfare, orchestre şi grupuri de dansatori, recitatori în grai, meşteri populari şi colecţionari de artă populară, precum şi reprezentanţi ai gastronomiei tradiţionale. Pentru secţiunile muzică, recitatori dialectali şi coregrafie concursul se derulează în două etape: etapa zonală care are opt centre de desfăşurare: Ghilad, Şag, Sânnicolau Mare, Comloşu Mare, sat Seceani – comuna Orţişoara, Giarmata, Niţchidorf şi Dumbrava, la care sunt ataşate localităţile după calendarul prezentat pe site-ul Centrului de Cultură: www.ccajt.ro şi etapa finală la Timişoara, în luna mai. Pentru celelalte secţiuni (expoziţii, colecţii, gastronomie) concursul conţine o singură etapă, în cele opt centre, la finalul fazei zonale (17 aprilie) urmând a se stabili câştigătorii care vor intra în spectacolul de gală. Acţiunea este finanţată de Consiliul Judeţean Timiş şi se derulează cu sprijinul Primăriilor şi Consiliilor locale. Cele două centre în care demarează duminică, 20 martie, ediţia a X-a a festivalului sunt: Ghilad şi Şag. La Ghilad, de la ora 14:00, sunt arondate următoarele localităţi: Jamu Mare, Moraviţa, Deta, Denta, Banloc, Ciacova, Foeni, Livezile şi Giulvăz. La Şag, de la ora 15:00 vor fi prezente formaţii din : Peciu Nou, Jebel, Parţa, Pădureni, Liebling, Voiteg, Birda, Gătaia, Sânmihaiu Român şi Timişoara. Directorul festivalului este prof. Liliana Laichici, managerul CCAJT. Detalii legate de organizare puteţi obţine de la d-na Codruţa Măgurean, director coordonator al secţiei de Conservare şi Valorificare, tel. 0256 435 158 sau 0766 090 932. Toate etapele se desfăşoară sub formă de spectacol la care intrarea este liberă.  
Festivalul „Achim Nica” ediţia a IV-a Obreja 11 martie 2016
AFIS ACHIM NICA OBREJA 2016 (1) Primăria și Consiliul Local Obreja, vă invită vineri 11 martie 2016 la ce-a de-a IV-a ediție a Festivalului ACHIM NICA Programul manifestării culturale debutează la orele 15:00 cu o sesiune de comunicări cu tema "Cultura populară valenţe generative" iar de la orele 17:00 spectacol artistic. Vor participa: Ansamblul de Tineret Banatul din Timişoara Ansamblul Obejana din Obreja - Caraş Severin Invitaţi: Doriana Talpeş, Felicia Stoian, Vasile Conea, Dumitru Teleagă, Ciprian Pop, Lorena Ţipea, Ana Jurj, Sandra Lăzărescu, Crăciun Pârvu, Nicolaie Sporea, Nicolae Bistrian, Petrică Orbulescu Acompaniază Orchestra condusă de Sebastian Roşca Prezintă: Felicia Stoian

`` Cântec şi poveste `` Emisiune document realizată acasă la interpetul Achim Nica în anul 1996

În ziua de 11 martie 2016 va avea loc la Obreja - Caraș Severin ce-a de-a IV-a ediție a Festivalului Achim Nica. Acest eveniment este un omagiu adus marelui doinitor de pe Valea Bistrei.     Achim Nica a venit pe lume la 20 ianuarie 1930, în localitatea cărășeană Obreja. A găsit încă din copilărie un mediu favorabil dezvoltării talentului său. De mic a cântat alături de mama și bunica, iar încă de la vârsta de 10 ani vocea i-a fost remarcată de învățătorul său. Cu toate acestea, cariera și-a început-o abia de la 30 de ani. În perioada 19651975, Achim Nica a activat la Orchestra „Doina Banatului” din Caransebeș. Sub îndrumarea atentă a dirijorului Nicolae Perescu s-a afirmat repede în fața publicului din zonă, din țară, dar și din Banatul Sârbesc, în turneele efectuate.   La baza repertoriului promovat de Achim Nica au stat încă de la început doinele. Suflet impresionabil, de o veselă duioșie, sincer și cinstit din fire, Achim Nica și-a turnat tiparul lumii sale sufletești în cântece interpretate în acel fel rezervat și sfios după cum îi este și firea. Pe parcursul activității înregistrează 8 discuri (primul în 1961) și 4 casete audio-video. Se remarcă: Banatule, mândră floare, care conține 12 piese între care alături de cântecul din titlu, sunt cuprinse:
  • Trandafirul rău tânjește
  • Mă dusei la horă-n sat
  • Ș-așa-mi zice frunza-n vie
  • Fetele de prin Banat
  • Ce mi-a fost pe lume drag
Solistul a fost acompaniat de orchestra „Doina Banatului” din Caransebeș, dirijor Nicolae Perescu și Orchestra Radio din București, dirijor George Vancu. Urmează tot la Electrecord Mândruliță tinerică, cu Orchestra Populară din Caransebeș care cuprinde: Fața I:
  • I-auzi mândro, cucul cântă
  • Mândruliță tinerică
Fața II:
  • Și-au plecat cu coasă nouă
  • Când nu-i mândra lângă mine
Mass-media a fost mereu prezentă de a lungul anilor, remarcând activitatea de excepție a acestui „rege al doinei”, după cum l-a numit marele taragotist clujean Dumitru Fărcaș. La aniversarea de neuitat a marelui rapsod al Banatului care a avut loc chiar la Obreja-ntr-o grădină, alături de reprezentanții mai multor televiziuni și societăți de radio, inclusiv TVR Internațional prin Elise Stan și Radio Televiziunea Timișoara prin Mihai Anghel a fost prezentă și presa scrisă: Redeșteptarea, Renașterea bănățeană, Agenda și Timpul. Prezența lor s-a simțit pregnant și cu alte importante manifestări culturale legate de numele lui Nica, a cărui viață și activitate au fost prezentate cu deplin succes de către acest adevărat cronicar al folclorului bănățean care este Nicolae Pârvu, în cartea lui extrem de elocventă: Achim Nica, doinitorul Banatului.
Premiul 1 la Topul Mărțișorului a rămas în Banat!
Astăzi 3 martie 2016 în sala Capitol a Filarmonici de Stat Banatul din Timișoara a avut loc ce-a de-a XVI - ediție a Topului Mărțișorului organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș. Juriul, format din personalități marcante ale folclorului românesc au deliberat: PREMIUL 1 - IOAN SURDU - 19 ani din Teregova - Caraș Severin DSC_0380 PREMIUL 2 - SIMONA ALEXANDRU - 23 ani din Teleorman PREMIUL 3 - IONUȚ COCOȘ - 19 ani din Vlădeni - Ialomița MENȚIUNE - CĂTĂLINA ROTARU - 18 ani din Suceava MENȚIUNE - BIANCA SÂRBU - 18 ani din Gorj   DSC_0376   DSC_0240 Acompaniamentul a fost asigurat de Orchestra Ansamblului Banatul din Timișoara - dirijor Sebastian Roșca DSC_0341   DSC_0340 DSC_0313   DSC_0348 DSC_0388   DSC_0347 Și cei care vor urma, cei care vor duce mai departe tradițiile noastre străbune... Grupul vocal Steluțe Bănățene al Școlii Populare de Arte din Timișoara - coordonator Iasmina Iova 12823391_944364978950691_6606855813362138247_o 12771635_944364835617372_7544882344332991013_o În urma preselcţiei care a avut loc la sediul CCAJ Timiş, comisia de preselecţie a selectat 17 finalişti care să participe joi 03 martie la Topul Mărţişorului 2016:
  1. IOAN SURDU - Caraş Severin
  2. ALEXANDRU POP - Arad
  3. VLĂDUŢ SĂRMAŞ - Bistriţa
  4. IONUŢ COCOŞ - Ialomița
  5. MIHAELA PIŢIGOI - Argeş
  6. LARISA PIROIU - Prahova
  7. CĂTĂLINA ROTARU - Suceava
  8. BIANCA SÂRBU - Gorj
  9. MARIA MIHALI - Maramureş
  10. IONELA STERP - Sibiu
  11. LUMINIŢA DEJAN - Sibiu
  12. SIMONA ALEXANDRU - Teleorman
  13. RADU GOŢA - Sibiu
  14. DALINA LAZOC - Sălaj
  15. IOAN ALEXANDRESCU - Caraş Severin
  16. ALIN TURCULESCU - Caraş Severin
  17. GEORGIAN SCHINTEIE - Caraş Severin
Finaliştii şi invitaţii în recital îi ve-ţi putea urmării joi 3 martie orele 19:00 la Sala Capitol din Timişoara, sau în direct la TVR Timişoara. SUCCES TUTUROR CONCURENŢILOR! Ore pline de emoţii pentru concurenţii care participă la preselecţia pentru Festivalul-concurs "Topul Mărţişorului", ediţia 2016, chiar acum, la Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş. 12747406_943559275697928_3863613360162020426_o 12764318_943559312364591_9017524286242168127_o 12764741_943559079031281_1061853797022158067_o 12794754_943559195697936_6185520712939714285_o Peste 40 de concurenţi din judeţele Alba, Bihor, Argeş, Braşov, Maramureş, Ialomiţa, Sibiu, Gorj, Sălaj, Prahova, Arad, Timiş, Ialomiţa, Suceava, Caraş Severin şi de la Bucureşti s-au înscris în concurs. Preselecţia va avea loc miercuri 2 martie, de la ora 12:00, la sediul Centrului de Cultură şi Artă Timiş, organizatorul manifestării. Managerul Instituţiei, Liliana Laichici, mizează pe un spectacol de înaltă ţinută artistică, fiecare acţiune a Centrului de Cultură având un scop bine determinat. Vom urmări în spectacol, un grup vocal de copii recent înfiinţat la Şcoala de Arte, “Steluţe bănăţene”, coordonat de o laureată a Topului Mărţişorului – Iasmina Iova, studentă la Facultatea de Muzică. Va urca pe scenă şi câştigătoarea ediţiei precedente, Mădălina Mârza, din judeţul Bistriţa Năsăud. Acompaniamentul va fi asigurat de Orchestra Ansamblului profesionist “Banatul”, dirijor Sebastian Roşca. Ramona Viţa, Petrică Miulescu Irimică şi Vasile Conea sunt invitaţii festivalului folcloric “Topul Mărţişorului” din acest an.     Revenim in cursul zilei de astăzi cu amanunte de la preselectie ! TROFEUL TOPULUI 2015 - Mădălina Mârza - Bistrița
1 Martie – Mărţişorul, vestitorul primăverii
An de an de 1 Martie ne recapatam speranta, optimismul, credinta in mmartisor_19672400ai bine si sporul in toate. Semnificatia martisorului a ramas aceeasi de-a lungul timpului: este un simbol al primaverii, al revenirii la viata. El ne aduce optimism si credinta. Forma acestuia s-a schimb at in timp. La inceput martisorul era simbolizat printr-o moneda. Mai tarziu aparea sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu insirate pe o ata. Acum margelele frumos colorate, ceramica si florile le-au luat locul.

POVESTEA MARTISORULUI

Odata soarele coborî într-un sat, la hora, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit si l-a rapit dintre oameni, inchizându-l într-o temnita. Lumea se intristase. Pasarile nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndraznea sa-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un tânar voinic s-a hotarât sa plece sa salveze soarele. Multi dintre pamânteni l-au condus si i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l biruie pe zmeu si sa elibereze soarele. Vasile Conea - Creşte iarba primăvara

ORIGINILE MARTISORULUI

La originile martisorului a stat o moneda de aur sau de argint, dupa alte surse, la care se atasa o sfoara facuta din doua fire rasucite, una rosie si alta alba ( sau alb si negru), ce semnificau lupta vietii asupra mortii, a sanatatii impotriva bolii si care era purtata in general de persoanele sensibile (copii si fetele tinere). Exista credinta, conform careia, aceasta amuleta aducea noroc si fericire. In credinta populara martisorul simbolizeaza funia anului care aduna, prin impletirea celor doua fire, cele 365 de zile calendaristice. Culorile alb si rosu reprezinta cele doua anotimpuri opuse, iarna si vara, in vechile societati traditionale fiind cunoscute doar aceste doua anotimpuri de baza, primavara si toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere, Martisor_thumb_mediu Conform credintelor bucovinene, martisorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile pe munte, asemanator firului vietii omului tors la nastere de catre ursitoare. Culoarea alba reprezinta frigul iernii ce se incheia, iar cea rosie caldura verii ce urma in mod firesc in calendar Semnificatia martisorului s-a diluat odata cu trecerea anilor. In trecut, el era confectionat de catre mame, care adaugau la snurul bicolor, impletit din fire de lana (stramatura), cate o moneda de argint sau chiar de aur si-l legau la mana copiilor in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Se credea ca, in felul acesta, copiii erau aparati de rele si de boli si ca aveau sa fie sanatosi, precum argintul, si rosii la fata, precum culoarea rosie din snur. Fetele isi atarnau firul impletit la gat, in credinta ca nu vor fi fie arse de soare peste vara, conform zicalei: "Cine poarta martisoare / Nu va fi parlit de soare". In comunitatile traditionale bucovinene fetele ofereau cu multa bucurie martisorul, in ziua de 1 martie, flacailor din sat, obicei care s-a pastrat pana astazi. Martisorul era purtat de catre copii timp de 12 zile sau pana la anumite sarbatori de primavara (Mucenici, Blagovistenie, Florii, Paste), pana la inflorirea pomilor fructiferi sau a unor arbusti precum macesul. In alte locuri, martisorul era purtat pana la sosirea pasarilor calatoare, cand era aruncat in directia de unde veneau acestea rostindu-se: "Ia-mi negretele si da-mi albetele". In cazul in care martisorul era purtat pana la inflorirea pomilor, acesta se atarna pe crengile inflorite, iar cu banul de la fir se cumpara vin rosu, paine si cas proaspat pentru ca purtatorii, simbolului de primavara sa aiba fata alba precum casul si rumena precum vinul rosul. Martisorul era un simbol purtat cu multa demnitate si chiar solemnitate de catre membrii societatii traditionale, care evitau orice comportament necivilizat in perioada in care martisorul le impodobea imbracamintea. Martisoarele din zilele noastre sunt confectionate manual sau sunt procurate din magazine, fiind compuse tot din doua fire alb-rosii, impletite din matase, la care se agata mici pandantive artizanale, care ar simboliza norocul, sanatatea, iubirea etc, obiceiul pierzandu-si mult din semnificatiile initiale.