X
Menu
Nu mă rup de ce-i străbun
Cântece populare de dragoste interpretate de tânăra generație
Tradiții și Obiceiuri de Dragobete Dragobetele are rădăcini foarte vechi, fiind sărbătorit chiar de pe timpul dacilor, după cum se precizează în volumul Tradiții și obiceiuri românești, coordonat de editura Flacăra. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemenea lui Cupidon al romanilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet. Oamenii de la țară își mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor și băieților care, în ziua lui Dragobete, se primeneau în haine curate, de sărbătoare și porneau cu voie bună spre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele, tămăioasă, pe care le așezau la icoane și le foloseau la diverse farmece de dragoste. Cântece populare de dragoste interpretate de tânăra generație de interpreți din Banat  Doriana Talpeș,                           Stana Stepanescu,                      Georgiana Necșa       Ciprian Pop,                                  Florin Boita,                                 Bogdan Firu      Înspre ora prânzului, fetele porneau în goană spre sat, fuga fiecăreia atrăgând după sine câte pe băiatul care le îndrăgea. După ce își prindea aleasa, băiatul îi fura o sărutare în văzul lumii, sărut care simboliza legământul lor de dragoste pe întregul an de zile. De aici și celebra zicală „Dragobetele sărută fetele!" Cântece populare de dragoste interpretate de tânăra generație de interpreți din Ardeal    Codruța Rodean,                          Ina Todoran,                               Lorena Pascu  Paul Ananie,                                    Ovidiu Homorodean,               Bogdan Toma     Flăcăii, strânși în cete și fetele obișnuiau ca, în ziua de Dragobete, să își cresteze brațul, în formă de cruce, după care își suprapuneau tăieturile, devenind astfel frați, respectiv surori de cruce. Fiecare tânăr avea grijă ca ziua de Dragobete să nu îl prindă fără pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rău, prevestitor de singurătate pe întreg parcursul anului, până la următorea zi de Dragobete. Se mai credea că, în ziua de Dragobete, păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile. Cântece populare de dragoste interpretate de tânăra generație de interpreți din Moldova    Andreea Haisan,                         Angelica Flutur,                          Andra Ioana Matei    Alexandru Brădățan,              Grigore Gherman,                      Ilie Caraș Prilej de bucurie și bunăstare, Dragobetele este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român. Probabil că 24 februarie însemna, pentru omul arhaic, începutul primăverii, ziua când natura se trezește, păsările își caută cuiburi iar omul participă și el la bucuria naturii. Cu ocazia zilei de Dragobete, batrânii satului acordau o îngrijire specială animalelor din ogradă, dar și păsărilor. Bătrânii credeau că în această zi păsările iși aleg perechea pe viață și se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârșit de iarnă și început de primavară, Dragobetele oficia nunțirea păsărilor in cer. Sacrificarea animalelor este interzisa in aceasta zi, după cum informează Historia.ro. Cântece populare de dragoste interpretate de tânăra generație de interpreți din Oltenia  Olguța Berbec,                                 Ionela Guzic,                            Beatrice Băndoiu Gabriel Dumitru,                           Valentin Samfira,                     Marian Medregoniu În vremuri de demult exista obiceiul ca fetele tinere necasatorite sa stranga, de Dragobete, zapada ramasa pe alocuri, zapada cunoscuta drept “zapada zanelor”. Apa rezultata prin topire era considerata ca avand proprietati magice in iubire si in descantecele de iubire, dar si in ritualurile de infrumusetare. Se credea ca aceasta zapada s-a nascut din surasul zanelor. Fetele isi clateau chipul cu aceasta apa pentru a deveni la fel de frumoase si atragatoare ca si zanele. De Dragobete, fetele trebuie sa se intalneasca cu persoane de sex masculin. Altfel nu vor avea deloc parte de iubire de-a lungul intregului an. Totodata, in sate se credea ca fetele care ating un barbat dintr-un sat invecinat vor fi dragastoase tot timpul anului. In anumite sate ale Romaniei, din pamant se scot, de Dragobete, radacini de spanz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli. Este, de asemenea, obligatoriu ca de Dragobete barbatii sa se afle in relatii cordiale cu persoanele de sex feminin. Barbatii nu au voie sa necajeasca femeile si nici sa se angajeze in galcevi caci astfel ii astepta o primavara cu ghinion si un an deloc prielnic. Atat baietii, cat si fetele au datoria de a se veseli de Dragobete pentru a avea parte de iubire intreg anul. Daca vor ca iubirea sa ramana vie de-a lungul intregului an, tinerii care formeaza un cuplu trebuie sa se sarute de Dragobete. Lucrarile campului, tesutul, cusutul, treburile grele ale gospodariei nu sunt permise de Dragobete. In schimb, curatenia este permisa, fiind considerata aducatoare de spor si prospetime. Nu ai voie nici sa plangi in ziua de Dragobete. Se spune ca lacrimile care curg in aceasta zi sunt aducatoare de necazuri si suparari in lunile care vor urma. In unele zone ale tarii, ajunul zile de Dragobete este asemanator ca simbolistica noptii de Boboteaza. Fetele tinere, curioase sa isi afle ursitul, isi pun busuioc sfintit sub perna, avand credinta ca Dragobete le va ajuta sa gaseasca iubirea adevarata. Etimologie Etimologia cuvântului a fost dezbătută de numeroși etnologi și filologi, propunându-se variate explicații pentru originea sa. Nicolae Constantinescuetnolog al Universității din București, a afirmat că nu există atestări documentare ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea, „ceea ce nu înseamnă mare lucru pe scara timpului”. Profesorul a propus ca etimologic, el provine din derivarea cuvântului „drag-dragul”(cu tema slava), adăugând că „nu putem ști sigur, pentru că în domeniul etimologiei ești tot timpul pe nisipuri mișcătoare”. Lazăr Șăineanu lingvist a propus analogia cu „dragu-bete”, sufixul „-bete” fiind folosit în zonele din Oltenia, semnificând „adunare, mulțime”. Marcel Lutic etnograf de la Muzeul de Etnografie al Moldovei a prezentat etimologia acestei sărbători populare, considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 23 februarie care în slavă se numește Glavo-Obretenia. Românii au adaptat-o, astfel apărând sub diverse nume („Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”) în perioada Evului mediu, până când s-a impus în unele zone (sudul și sud-estul României) ca Dragobete. Această explicație este data și de „Micul dicționar academic”, care atestă folosirea cuvântului din anul 1774. „E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană; în acest caz, «zeul» s-a născut pornind de la un nume”, a afirmat Rodica Zafiu de la România literară. N.A. Constantinescu, în „Dicționar onomastic românesc”, 1963, tratează cuvântul „Dragobete” la articolul despre „drag” (cu temă slavă) și ca substantiv comun, însemnând „gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”, cunoscută și sub numele de „târtăriță” sau „repede” (Cicindela campestris). În „Dicționarul etimologic al limbii române”, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvântul sârb „drugobrat” ce se traduce prin „cumnat”. Alte teorii expuse de Lutic consideră proveniența numelui de la cuvintele din slava veche „dragu” și „biti”, care s-ar traduce prin „a fi drag” sau de la cuvintele dacice „trago” - țap și „pede” - picioare, acestea transformându-se, în timp, în drago, respectiv bete: „În paranteză fie spus, credem ca dacii au avut o divinitate celebrată în această perioadă a anului, divinitate al cărei nume nu ni s-a păstrat, după cum multe alte nume ale divinităților dacice nu ne mai sunt cunoscute”. Reprezentări: Dragobete, fiul Babei Dochia, împreună cu soţia sa Ion Ghinoiu, în „Obiceiuri populare de peste an – Dicționar” (1997), asociază numele de Dragobete cu un personaj din mitologia populară românească: „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (...), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”, fiind identificat cu „Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă”. Autorul oferă detalii despre familia acestuia, numindu-l „fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică”. Dicționarul menționează (în plan secund) că Dragobete este și o „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același nume”. Romulus Vulcănescu în „Mitologia română” (din 1985) îl descrie ca o „făptură mitică”, fiind „tânăr, voinic, frumos și bun”. Simeon Florea Marian, în „Sărbătorile la români” (1898-1901, reeditare din 1994), a scris că „în mai multe comune din Muntenia” și mai ales în Oltenia, sărbătoarea creștină „Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul” (din 23 februarie) „se numește Dragobete”. El a afirmat că după credința poporului, aceasta este ziua în care toate păsările și animalele se împerechează. „Dragobetele în aceste părți este o zi frumoasă de sărbătoare”; „băieții și fetele au deci credință nestrămutată că în această zi trebuie ca și ei să glumească, să facă Dragobetele, după cum zic ei, ca să fie îndrăgostiți în tot timpul anului”. Este menționată o legendă din comuna Albeni, potrivit căreia „Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia”. Autorul l-a descris ca fiind „o ființă, parte omenească și parte îngerească, un june frumos și nemuritor, care umblă în lume ca și Sântoaderii și Rusalele, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme și fărădelegi” A fost prezentat în aceeași lucrare și ca zeul dragostei și al bunei dispoziții, de ziua lui se organizau petreceri, deseori urmate de căsătorii. El este protectorul și aducătorul iubirii în casă și în suflet”. Dragobetele mai poate fi întâlnit și sub denumirea de „Dragomir”, cunoscut ca un cioban care o însoțește pe Baba Dochia în călătoriile prin munți, dar reprezintă de asemenea și o figură pozitivă, simbol al primăverii, iar de ziua lui se sărbătorea înnoirea firii și se pregătea de primăvară. O altă reprezentare a acestuia este cea a unei plante, numite Năvalnic, în folclor fiind răspândită ideea că Maica Domnului l-a transformat în aceasta pe Dragobete deoarece el a încercat din nesăbuință să-i încurce cărările. Ovidiu Focșa, etnograf în cadrul Muzeului de Etnografie al Moldovei, a precizat că „despre Dragobete se crede că este o un protector al păsărilor, fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate, fecunditate și de renașterea naturii.(...) Aceasta sărbătoare marcă revigorarea naturii și nu numai, ci și a omului care, cu aceasta ocazie, se primenea. Era o sărbătoare a revigorării vegetației, a vieții în creștere, o dată cu trecerea la anotimpul de primăvara durata zilei creștea, în contrapondere cu noaptea care descrește, ca dovada și zilele sunt mai însorite. Se pare că, în această perioadă, păsările, vegetația dar și oamenii se puneau în acord cu natura, era o nuntă a naturii, însemnând renașterea acesteia, retrezirea la viață, ceea ce este și semnificația centrală a sărbătorii”. Marcel Lutic a afirmat că în trecut, Dragobetele era „o zi frumoasă pentru băieții și fetele mari, ba chiar și pentru bărbații și femeile tinere”. Dragobetele mai are și alte nume: „Cap de primăvară”, „Cap de vară”, „Sânt Ion de primăvară”, „logodnicul pasărilor”, „Dragomiru-Florea” sau „Granguru”.  
Ediția a VII-a Ghiroda 14-15 mai 2015
Aflat la ce-a de-a VII - a ediție, Festivalul Național Concurs "Din Comoara Satului" 2015 s-a desfășurat în acest an intr-un cadru aparte, pe scena de vară din Ghiroda. Interpreții tineri și consacrați au făcut ca acest eveniment să se ridice la o ținută de valoare pentru cântecul popular românesc. Festivalul s-a desfăşurat pe secţiunea solişti vocali de muzică populară  cu vârsta cuprinsă între 16 – 25 ani, la care au putut participa la concurs numai interpreţi amatori din toate zonele etnofolclorice ale ţării, fără să fie angajaţi cu carte de muncă la un ansamblu folcloric şi care nu au luat marele premiu sau premiul I la ediţiile anterioare. Repertoriul ales  a fost din  din zona de provenienţă a concurentului.   In urma preselctiei şi a tragerii la sorţi a ordinii de intrare în concurs, care a avut loc la Centrul de Cultura si Artă Timis din Timisoara în data de 13 mai 2015 orele 12:00 s-au calificat pentru Festivalul National Concurs "Din Comoara Satului" ediţia a VII – a urmatorii finalisti:
  1. ALEXANDRU POP - 24 ani din SEBIS - Valea Crisului Alb
  2. FLORIN MIHALACHE - 21 ani - Banatul de Munte
  3. DENISA DRETCANU - 17 ani RESITA - Banatul de Munte
  4. DIANA NISTOR - 20 ani din AGNITA - Valea Hartibaciului
  5. SEBASTIAN RAMNEANTU - 17 ani - BUZIAS - Banatul de Campie
  6. ALEXANDRU URS - 20 ani - BRADU - Tara Oltului
  7. ROBERTA SELAGEA - 16 ani - ARAD - Tara Zarandului
  8. GABRIEL GORJANU - 25 ani - TURBUREA – Gorj
  9. ANDREEA URSULESCU - 24 ani - Lugoj - Banatul de Câmpie
  10. VLAD SERBAN - 17 ani - Lipova - Banatul de Câmpie
Joi 14 mai 2015, începând cu orele 19:00, pe scena de vară a Căminului Cultural din Ghiroda a avut loc deschiderea ediţiei a VII a festivalului cu o suită orchestrală susţinută de Ansamblul Profesionist Banatul din Timişoara. După evoluţia celor 10 finalişti a avut loc un spectacol de gală susţinut de 8 laureaţi ai ediţiilor precedente, aceştiia fiind premiaţi pentru evoluţia lor deosebită, participând şi fiind laureaţi şi la alte festivaluri de profil din ţară. DSC01216  DSC01231  DSC01256 Mădălina Mîrza ( Bistriţa - TROFEU - 2014) Gorgiana Necşa (Timiş – TROFEU - 2010) Cristian Tomoni (Lugoj – PREMIUL  I  - 2012) Ioana Bogdan (Valea Hârtibaciului – Sibiu PREMIUL  I - 2014)          Bogdan Firu (Banatul de Munte – Premiul III – 2014) Alina Secăşan ( Valea Secaşelor – Alba – PREMIUL I – 2013) Iasmina Iova (Caraş Severin – TROFEU 2012) Narcisa Băleanu (Mehedinţi – TROFEU 2013) DSC01208   DSC01209  DSC01210 Prima zi de festival s-a încheiat cu un recital susţinut de Cristian Pomohaci DSC01270   DSC01273               Vineri 15 mai 2015 începând cu orele 19:00, pe scena de vară a Căminului Cultural din Ghiroda a avut loc premierea..celor 10 finalişti. În urma jurizării s-au oferit concurenţilor următoarele premii:DSC01299
  1.   Gabriel Gorjanu Gîlea Gabriel-Cătălin- Gorj - TROFEU 2015
  2.   Florin Mihalache- Bucureşti - Premiul I
  3.   Andreea M Ursulescu- Lugoj - Premiul II
  4.   Nistor Diana- Agnita - Premiul III
  5.   Denisa Drețcanu- Reşiţa - Premiul Special "Dumitru Constantin"
  6.   Alexandru Urs– Menţiune
  7.   Sebastian Ramneantu- Premiul Special "Pro Datina"
DSC01188  DSC01157  DSC01191 DSC01166  DSC01178   DSC01172 După premierea concurenţilor, a avut loc un spectacol de gală In acest an tema spectacolului de gală a fost paralela dintre generații. Au evoluat două generaţii de interpreţi, una care însumează 20 de ani de carieră şi alta care se află în jurul vârstei de 20 de ani, la început de carieră artistică, fiind alese patru zone etnofolclorice: Banat: Zorica Savu şi Ciprian Pop DSC01435  DSC01453 Ardeal: Maria Butilă şi Ovidiu Furnea DSC01352 Moldova: Elena Mândrescu şi Alexandru Brădăţan DSC01423  DSC01411 Oltenia: Victoriţa Lăcătuşu şi Ionela Guzic DSC01380   DSC01388 Spectacol de gală din ce-a de-a doua zi a festivalului s-a încheiat cu un recital susţinut de Cornelia Căprariu Roman din Ţara Zarandului, alături de Ansamblul Arădeana din Arad. DSC01496  DSC01502 De asemenea in ce-a de a doua zi au evoluat pe scena din Ghiroda Ansamblul Datina şi Ansamblul Cununa Timişului din Ghiroda. DSC01472 DSC01463  DSC01365 DSC01368  DSC01373  DSC01369 Mulțumim pentru reușita acestui eveniment: Finanțatorilor: Primăriei și Consiliului Local Ghiroda, Consiliului Județean Timiș, Partenerilor: Centrul de Cultură și Artă Timiș d-nei manager Liliana Laichici, d-ului director al Ansamblului Banatul din Timișoara Adrian Scorobete. Orchestrei Ansamblului Banatul din Timișoara dirijor Sebastian Roșca. Partenerilor media: TVR Timișoara, TVR3, Radio Timişoara (Gelu Stan și Daniela Băcilă) și Radio România Antena Satelor. Echipa de organizare: Director de festival: Felician Ciolea Comisia artistică: Eugenia Florea, Felicia Stoian, Adrian Scorobete și Ciprian Pop. Coordonatori: Loredana Jurjescu, Adelina Mihai, Claudiu Deac și Bogdan Demea.
Ediția a VI-a Ghiroda 15-16 mai 2014
afis In data de 14.05.2014 orele 11:00 – 14:00 la Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, a avut loc preselectia concurentilor pentru ce-a de-a VI – a ediţie a Festivalului Concurs al Cîntecului Popular Românesc „Din Comoara Satului” care se desfaşoara la Căminul Cultural din Ghiroda in zilele de 15-16 mai 2014 incepând cu orele 19:00. Comisia de preselectie a fost formata din: Preşedinte:  prof. Gelu Stan, Membrii: Tiberiu Ceia,  Eugenia Florea, Daniela Bacilă,  Adrian Scorobete, In urma audiţiei tuturor concurentilor prezenti  la  preselectie, comisia a deliberat:
  1. Ionela Guzic – 24 ANI – Din satul Miluta Comuna Turceni, Gorj
  2. Surdu Ioan – 17 ANI – Din Teregova, judetul Caraş-Severin
  3. Rus Diana – 20 ANI – Din Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud
  4. Chiriţă Roxana – 17 ANI – Din Timişoara, judeţul Timiş
  5. Bădescu Maria – 18 ANI – Din Prigor, judeţul Caraş-Severin
  6. Schinteie Georgian - Ionuţ – 20 ANI – Din Oraviţa, judeţul Caraş-Severin
  7. Mîrza Mădălina - Ancuţa – 20 ANI – Din Retreag , judeţul Bistriţa - Năsăud
  8. Ureche Alina – 25 ANI – Din Republica Moldova, Chişinău
  9. Hui Claudia - Giulia – 22 ANI – Din Deva, judeţul Hunedoara
  10. Firu Bogdan – 23 ANI – Din Timişoara, judeţul Timiş
  11. Vepreciuc Alexandra– 17 ANI – Din Vişeul de Sus, judeţul Maramureş
  12. Trion Mădălina – 17 ANI – Din Hitiaş, judeţul Timiş
  13. Bogdan Ioana – 23 ANI – Din Agnita, judeţul Sibiu
  14. Ovesaş Adelina – 18 ANI – Din Beiuş, com. Răbăgani, judeţul Bihor
Acompaniamentul destialului a fost asigurat de Orchestra Ansamblului Profesionist Banatul din Timișoara, dirijor Sebastian Roșca. 10365776_627800787304243_4766672880076484413_n  10301189_627800007304321_5313238844537266571_n Juriul, format din personalități de marcă al folclorului românesc au deliberat: 10376099_628437690573886_3432267506027249860_n 10296560_627798167304505_6904311115939947194_n TROFEUL FESTIVALULUI 2014
  • Mîrza Mădălina - Ancuţa – 20 ANI – Din Retreag , judeţul Bistriţa - Năsăud
PREMIUL 1
  • Bogdan Ioana – 23 ANI – Din Agnita, judeţul Sibiu
PREMIUL 2
  • Ionela Guzic – 24 ANI – Din satul Miluta Comuna Turceni, Gorj
PREMIUL 3
  • Firu Bogdan – 23 ANI – Din Timişoara, judeţul Timiş
10357521_628582847226037_2247259170938883218_n 10367548_628582867226035_1311595610722726358_n10380298_628582900559365_8868113887296539014_n 10271495_627798290637826_6342915845231109185_n  10354758_628437967240525_2943265511791081487_n MENȚIUNE 1
  • Ureche Alina – 25 ANI – Din Republica Moldova, Chişiău
  • 10366063_628438260573829_4851128635859397375_n  10373685_628438233907165_696311887352306189_n  10372164_628438077240514_4714850628346915763_n  10372164_628438077240514_4714850628346915763_n (1)
  http://radiotimisoara.ro/2014/06/05/festivalul-din-comoara-satului-ghiroda-2014-la-din-suflet-pentru-tine/
Ediția a V-a Ghiroda 30-31 mai 2013
Ediţia a IV-a Ghiroda 18 mai 2012
În prejma sărbătoririi Sfinţilor Mari Împăraţi Constantin şi Elena, la Ghiroda s-a desfăşurat ce-a de-a IV - a ediţie a Festivalului Naţional Concurs "Din Comoara Satului". Organizat de Asociaţia Culturală Pro Datina şi sprijiti de Primăria şi Consiliul Local Ghiroda, dar şi de Consiliul Judeţean Timiş, evenimentul s-a bucurat de un real succes, mai cu seamă în rândul tinerilor concurenţi. Sosiţi din aproape toată ţara, tinerii au reuşit să câştige admiraţia publicului timişan, dar şi respectul juriului care i-a apreciat pentru frumuseţea şi autenticitatea costumelor şi a cântecelor populare aduse în concurs.     Juriul a fos alcătuit din personalități ale culturii tradiționale populare Preşedinte: Gelu Stan, Membrii: Eugenia Florea (etnomuzicolog şi realizator de spectacole folclorice), Tiberiu Ceia (interpret şi realizator TVR Timişoara)  Maria Petchescu - (interpret al cântecului popular din Banatul de munte), Daniela Băcilă - (realizator de emisiuni folclorice la Radio Timişoara),  Marius Cîrnu (interpret şi profesor universitar). În urma preselecției, care s-a defășurat la Centrul de Cultură și Artă Timiș s-au calificat pentru concurs 14 finaliști:
  1. PAULA MEDREA - 20 ani Mărginimea Sibiului
  2. BURU LAVINIA - 18 ani Banatul de Câmpie
  3. VLADIMIR BODNAR - 18 ani Banatul de Câmpie
  4. DANIEL SCOROBETE - 16 ani Banatul de Câmpie
  5. BOGDAN FIRU - 22 ani - Banatul de Munte
  6. ANDRADA CERNA - 16 ani Țara Hațegului
  7. MARICICA ANDREI - 18 ani Moldova
  8. GHEORGHE LĂSCOIU - 22 ani Hunedoara
  9. TEODORA VOICU - 19 ani Hunedoara
  10. CRISTIAN TOMONI - 20 ani Banatul de Câmpie
  11. ALINA HOROBA - 20 ani Banatul de Câmpie
  12. CRISTINA POPIAN - 20 ani Banatul de Munte
  13. COSMINA BRĂDEAN - 20 ani Țara Zarandului
  14. IASMINA IOVA - 16 ani Banatul de Munte
În urma concursului de interpretare vocală juriul a deliberat: TROFEUL 2012 - IASMINA IOVA  (47 puncte) PREMIUL I - CRISTIAN TOMONI (39 puncte) PREMIUL II - MARICICA ANDREI (38 puncte) PREMIUL III - PAULA MEDREA (26 puncte) MENȚIUNE 1 - ANDRADA CERNA  (23 puncte) MENȚIUNE 2 - BOGDAN FIRU (19 puncte) Laureata cu Marele Premiu al ediției din 2011 - Lorena Pascu Festivalul a continuat cu o gală a tinerilor interpreți, laureați ai multuor festivaluri de folclor din țară             Invitați în recital : Maria Coman, Gheorghe Cățun Brancu și Zorica Savu Invitați din Agnita - jud. Sibiu - Ansamblul Cununa
Ediția a III-a Ghiroda – 20 mai 2011
Ce-a de-a treia ediție a Festivalului Național Concurs "Din Comoara Satului" s-a desfășurat la Căminul Cultural din Giarmata Vii - Comuna Ghiroda.                                                                           251225_230904943602300_3352659_n Cei 12 finaliști care au trecut pragul preselecției au fost:
  1. MAGDALENA CĂLUGĂR - 21 ani - Săliște - Alba
  2. CRISTINA MARIA POPIAN - 19 ani - Timișoara - Timiș
  3. GHEORGHE LĂSCOIU - 19 ani - Orăștie - Hunedoara
  4. ANDREEA ALEUȘAN - 16 ani - Belinț - Timiș
  5. IULIA BUCUR - 22 ani - Cluj
  6. LAURA MOCĂNIȚĂ - 16 ani - Turcoaia - Tulcea
  7. ANDREI PANȚIRU - 19 ani - Timișoara264931_230900406936087_3969548_n
  8. GEORGIANA PANDELE - 16 ani - Turcoaia - Tulcea
  9. LORENA PASCU - 18 ani - Orăștie - Hunedoara
  10. VLADIMIR BODNAR - 16 ani - Săcălaz - Timiș
  11. BOGDAN FIRU - 20 ani - Hunedoara
  12. CODRUȚA RODEAN - 19 ani - Tilișca - Sibiu
Juriul format din personalități ai folclorului românesc au deliberat clasamentul celei de-a III-a ediție: TROFEUL FESTIVALULUI 2011
  • LORENA PASCU - 18 ani - Orăștie - Hunedoara                                            LORENA PASCU - TROFEU 2011255025_230888390270622_1142163_n
PREMIUL I
  • CODRUȚA RODEAN - 19 ani - Tilișca - Sibiu
PREMIUL II
  • LAURA MOCĂNIȚĂ - 16 ani - Turcoaia - Tulcea
PREMIUL III CRISTINA MARIA POPIAN - 19 ani - Timișoara - Timiș PREMIUL SPECIAL RADIO TIMIȘOARA BOGDAN FIRU - 20 ani - Hunedoara PREMIUL SPECIAL TVR TIMIȘOARA  IULIA BUCUR - 22 ani - Cluj 263786_230889700270491_4796786_n      260573_230891000270361_6979606_n     263980_230891823603612_1274869_n 263431_230892596936868_2050826_n 262004_230893273603467_2522473_n 260454_230896426936485_6875119_n Festivalul  a fost preluat de TVR Timișoara În Gala Festivalului Invitat Special -Eugen Mihăilă din Hunedoara 259861_230901383602656_3811357_n             Invitati în recital: Carmen Popovici Dumbravă, Maria Petchescu și Dumitru Teleagă 260561_230901753602619_440421_n  254431_230900990269362_5685096_n Acompaniamnetu a fost asigurat de orchestra festivalului condus de prof. Adrian Scorobete 262621_230902453602549_8127699_n   254177_230903866935741_4454334_n Un spectaclol deosebit de jocuri populare a fost oferit de: Ansamblul Cununa Timișului din Ghiroda                    Ansamblul Flori din Câmpie din Giarmata Vii. 254413_230904423602352_5252179_n    251225_230904943602300_3352659_n    
Ediția a II – a – Ghiroda            14 mai 2010
Ce-a de-a doua ediție a Festivalului Nțional Concurs "Din Comoara Satului" s-a desfășurat la Ghiroda în data de 14 mai 2010.

În urma preselecției care a avut loc la Căminul Cultural Ghiroda, s-au calificat pentru concurs următorii finaliști:

  1. BOITA FLORIN - 20 de ani - Timișoara - Timiș
  2. PANȚIRU ANDREI - 19 ani - Timișoara - Timiș
  3. MOLOCEA ANDREI - 21 ani - Orăștie - Hunedoara
  4. UZONI ADRIANA - 24 ani Vârșeț - Banatul Sârbesc
  5. MUREȘAN DENISA RALUCA - 17 ani - Hunedoara
  6. ROȘU DORINA MĂDĂLINA - 18 ani - Hitiaș - Timiș
  7. IACOB ALEXANDRA - din Sânmihaiul Român - Timiș
  8. BADERCA ANICA - 21 ani - Reșița - Caraș Severin
  9. NECȘA GEORGIANA - 16 ani - Ghiroda - Timiș
  10. ZAICA LUMINIȚA - din Variaș - Timiș
  11. MILAK ALEXANDRA - 16 ani - Parța - Timiș
În urma concursului de interpretare vocală susținut de finaliștii celei de-a doua ediție a fesivalului, membrii juriului format din Președinte: Gelu Stan și membrii: Tiberiu Ceia, prof. Marius Cârnu, Daniela Băcilă și Silvia Mermeze, asistați de Florica Bejenariu în calitate de secretar de juriu au deliberat: TROFEUL FESTIVALULUI 2010 -  GEORGIANA NECȘA - 16 ani - Ghiroda - Timiș ( 36 puncte) PREMIUL I                                        -  ANDREI MOLOCEA - 21 ani - Orăștie - Hunedoara (33 puncte) PREMIUL II                                       - FLORIN BOITA - 20 de ani - Timișoara - Timiș (30 puncte) PREMIUL III                                     -  MĂDĂLINA DORINA ROȘU - 18 ani - Hitiaș - Timiș (21 puncte) MENȚIUNE                                        - DENISA RALUCA MUREȘAN - 17 ani - Hunedoara (18 puncte) - ALEXANDRA MILAK- 16 ani - Parța - Timiș (18 puncte) In gala festivalului din anul 2010 au fost invitati in recital: Laura Laurențiu, Marius Cârnu, Maria Coman și Felicia Stoian.      Parteneri media: TVR Timișoara și Radio Timișoara Finanțator: Primăria și Consiliul Local Ghiroda Producător: Asociația Pro Datina
Ediția – I – a Ghiroda 15 mai 2009
Prima ediție a Festivalului Național Concurs "Din Comoara Satului" s-a desfășurat la Căminul Cultural din Ghiroda - Timiș.   Finaliștii ediției I:261536_230907823602012_9240_n
  1. STROE FABIANA - 19 ani - Prisăcea - Mehedinți
  2. MILAK ALEXANDRA - 16 ani - Parța - Timiș
  3. ȚARAN MILENA - 19 ani - Foeni - Timiș
  4. BORȚUN MARIA - 24 ani - Caransebeș - Caraș Severin
  5. SAFTA LUMINIȚA - 18 ani - Dudeștii Noi - Timiș
  6. BOITA FLORIN - 19 ani - Timișoara - Timiș
  7. POPA COSMIN - 19 ani - Timișoara - Timiș
  8. CIUCIUC NICOLAIE - 17 ani - Bozovici - Caraș Severin
  9. GEORGESCU ANAMARIA - 23 ani - Horezu - Vâlcea
  10. ROȘU MĂDĂLINA - 17 ani - Hitiaș - Timiș
Juriul, format din personalități de marcă ai folclorului românesc și din reprezentanți ai Primăriei Ghiroda a fost format din: Președinte: Tiberiu Ceia Membrii Juriului: Emilian Dumitru - folclorist, Daniela Băcilă - realizator la Radio Timișoara, Sebastian Cega - prof. instrumentist, Silvia Mermeze - referent cultural al Primăriei Ghiroda. 260116_230911823601612_4316409_n (1) Asiatat de membrii ai Consiliului Județean Timiș, ai Asociației Pro Datina și de reprezentanți ai Primăriei Ghiroda, juriul a deliberat: 253758_230908806935247_6117311_n TROFEUL FESTIVALULUI 2009 -   MILENA ȚARAN - 19 ani - Foeni - Timiș (48,50 puncte) PREMIUL I - LUMINIȚA SAFTA - 18 ani - Dudeștii Noi - Timiș (47,50 puncte) PREMIUL II - COSMIN POPA - 19 ani - Timișoara - Timiș (47,25 puncte) -  MĂDĂLINA ROȘU - 17 ani - Hitiaș - Timiș (47,25 puncte) PREMIUL III -  ANAMARIA GEORGESCU - 23 ani - Horezu - Vâlcea (47,00 puncte) - BOITA FLORIN - 19 ani - Timișoara - Timiș (47,00 puncte) MENȚIUNE -  MARIA BORȚUN - 24 ani - Caransebeș - Caraș Severin (46,75 puncte) 262676_230909310268530_5463771_n 264081_230910120268449_4451380_n 252466_230910503601744_2313720_n 264326_230910930268368_751383_n Luminița Safta              Mădălina Roșu             Anamaria Georgescu         Florin Boita 259958_230909636935164_7305590_n   251352_230911380268323_4696606_n (1) Cosmin Popa                    Maria Borțun În gala festivalului de la Ghiroda au fost invitați în recital: Carmen Popovici Dumbravă, Adrian Satnca, Maria Prtchescu, Laura Laurențiu, Ciprian Pop

            255116_230913560268105_8360674_n  253894_230913283601466_4527646_n  251394_230913100268151_8276018_n

             260256_230913930268068_4812192_n  261598_230914523601342_4822098_n